Exilul ca trauma. Trauma ca exil in opera lui Norman Manea(Romanian Version)

Volumul Exilul ca trauma. Trauma ca exil in opera lui Norman Manea al autoarei Aurica Stan, publicat la Editura Lumen, isi propune sa analizeze o resubstantializare a raportului, exilulului ca trauma si trauma ca exil, identificabile in ansamblul literaturii maniene. Volumul este structurat in cinci capitole, precedate de o parte introductiva. Capitolul 1, Anii de ucenicie ai lui August Prostul se insista asupra diferentelor identificabile la nivelul viziunii si al si se reliefeaza traiectoria figurii bufonice, in jurul careia se desfasoara toata trama narativa a scrierii, utilizarea unei imagini alegorice cu scopul de a incifra o realitate sociala. In cel de-al doilea capitol, Plicuri si portrete, sunt prezentate mecanismele racordarii scriitorului exilat la portretele literare autohtone, racordare care este realizata prin corespondenta. Tot aici se insista si pe analiza tematica a poemelor: Se questo e un uomo, Primo Levi si Vorbind pietrei, a lui Norman Manea. In capitolul Intoarcerea huliganului se pun in oglinda termenii- corespondenti, in functie de care se desfasoara destinul outsiderului (lagar versus exil, cu toate derivatele lor). Ultimele doua capitole, Despre clovni: dictatorul si artistul sau… despre scriitorul in ipostaza de constiinta si Octombrie, ora opt reprezinta punctul forte al acestui studiu, deoarece privirea e re-intoarsa in trecut, catre sursa, iar mecanismele de intelectualizare si incifrare a scriitorului, aflat inca in faza de ucenicie artistica, nu sunt bine perfectionate. No.pg. 209