Reforma Bugetului Uniunii Europene La Etapa Consultărilor Publice

De la sfârşitul anului 2005, conform acordului interinstituţional, Uniunea Europeană a lansat un important demers de revedere fundamentală a bugetului comunitar. Demersul a fost determinat nu numai de interesul general valabil de îmbunătăţire a oricărui instrument de lucru, bugetul Uniunii Europene (BUE) având un rol primordial în traducerea în viaţă a obiectivelor politicilor comune, ci şi de evoluţiile interne şi externe, punând în faţa Uniunii noi provocări: extinderea geografică şi lărgirea domeniilor obiect al integrării, respectiv globalizarea şi, mai recent, criza financiară şi economică. Dorinţa unei revederi/evaluări profunde a bugetului comunitar a fost gândită nu numai cu implicarea instituţiilor Uniunii, ci şi cu sprijinul unor consultări publice largi, ceea ce demonstrează interesul real pentru rezultate viabile, acceptabile, asimilabile unei îmbunătăţiri de fond a concepţiei şi funcţionării BUE. Este de remarcat, în acelaşi timp, calendarul generos acordat acestui demers, corelat cu posibila înglobare a ideilor noi de reformare a bugetului în viitorul cadru financiar multianual al UE, 2013 – 2020, demonstrând viziunea strategică a abordării reformei, de la care se aşteaptă revizuirea calitativă a BUE de o manieră în care să i se mărească eficienţa şi rezonarea la viteza schimbărilor. Încurajarea iniţiativelor, ideilor şi contribuţiilor la nivelul statelor membre, sau la cel al societăţii civile şi academice, a avut la bază, printre altele, renunţarea de la bun început la anumite tabu-uri, în special la eliberarea de constrângerea cifrelor, tocmai pentru stimularea şi concentrarea efortului creativ pe instrumentul reprezentat de buget în conducerea politicilor comunitare şi nu pe câtimea cheltuielilor, domeniul unor negocieri care s-au dovedit mereu dificile, mai ales la modificarea cadrului financiar multianual.